"Genocidul Sufletelor. Experimentul Piteşti - reeducarea prin tortură." - Film Documentar (Sorin Ilieşiu, Alin Mureşan).
Alexandr Soljenitîn

"Cea mai
cumplită barbarie
a lumii
contemporane"

Alexandr Soljenitîn

Piteşti: Genocidul sufletelor


Mărturiile a 50 de supravieţuitori ai experimentului Piteşti vor fi strânse într-un documentar despre „o cumplită barbarie a lumii contemporane“.

Despre fenomenul Piteşti s-a scris şi s-a vorbit mult şi întotdeauna epuizându-se sinonimele pentru „cutremurător“, „diabolic“, „oroare“, „tortură“: schema de generare a „omului nou“ concepută în închisoare, în 1949, întrece în inventivitate malefică torturile Evului Mediu. Românii ştiu însă prea puţin din ce s-a petrecut cu adevărat acolo, crede regizorul Sorin Ilieşiu, care i-a adunat pe 50 dintre ultimii supravieţuitori ai „reeducării“ comuniste într-un documentar ce se anunţă cutremurător: „Genocidul sufletelor“.

„Va fi un film despre «cea mai cumplită barbarie a lumii contemporane », aşa cum a fost considerat experimentul Piteşti de celebrul scriitor Alexandr Soljeniţân. Nu există cuvinte pentru a descrie cu adevărat tot ceea ce au îndurat aceşti tineri anticomunişti, în jur de 2.000, majoritatea fiind studenţi în momentul arestării. Aproape la fiecare mărturie filmată am aflat câte ceva nou. Inventivitatea diabolică a celor care aplicau „experimentul“ era inepuizabilă“, spune cineastul, care-şi va termina documentarul la finalul anului.

Fotografii inedite cu Ţurcanu

Mai există astăzi sub 100 de supravieţuitori ai experimentelor din 1949-1951, toţi cu vârste cuprinse între 80 şi 85 de ani. Cu 40 dintre ei există deja interviuri filmate, urmează alte 10 mărturii. Deşi între ce s-a întâmplat atunci şi confesiunile de acum se întinde o jumătate de secol, unii dintre cei torturaţi au refuzat să vorbească, iar unii dintre cei care au devenit atunci şi torţionari au refuzat să mărturisească. Mulţi au dat detalii care nu apar în niciun studiu, în nicio carte despre experiment.

Din nicio amintire nu lipseşte însă şeful torţionarilor, studentul Eugen Ţurcanu, arestat pentru legături cu legionarii şi executat în 1954 din cauza ororilor de la Piteşti. Recent, profesorul universitar Ilie Popa, preşedintele Fundaţiei „Memoria“ din Piteşti, a descoperit în arhiva CNSAS două fotografii - faţă şi profil - ale suceveanului şcolit în Drept. „Fotografiile sunt făcute în momentul arestării, cu aproximativ un an înainte de demararea experimentului. În ele nu se întrezăreşte absolut nimic din ceea ce avea să devină Ţurcanu“, remarcă Ilieşiu.

Cuvântul-cheie: reeducarea

Mărturiilor din închisoare li se vor adăuga opiniile unor istorici, scriitori sau eseişti precum Stéphane Courtois, Vladimir Tismăneanu, Vladimir Bukovski, Thomas Blanton, Thierry Wolton, Dennis Deletant, Ana Blandiana, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleşu sau Horia-Roman Patapievici. „Vom filma la închisorile unde a fost aplicat experimentul: la cele din Piteşti, Gherla, Târgu- Ocna şi la Canal. Dar vom filma şi la Memorialul Sighet imagini emblematice pentru orice închisoare“, precizează Ilieşiu.

Despre dezumanizarea prin tortură fizică, psihică şi sufletească a deţinuţilor de către alţi deţinuţi, Virgil Ierunca a publicat, în 1981, o carte care a produs rumoare în Occident, „Fenomenul Piteşti“, în care închisoarea era numită metaforic „insula ororii absolute“. În această văgăună a răului suprem, cuvântul de ordine a fost reeducarea.

„Reeducaţii“ erau obligaţi să se autodenunţe, să se nege pe sine, să-şi denunţe şi să-şi renege familia, prietenii şi iubita, adică să-i „demaşte“ dezicându- se de ei, de tot ce aveau mai sfânt, batjocorind credinţa în Dumnezeu. „Reeducatorii“ îi obligau să participe la veritabile ritualuri satanice antireligioase. În final, „reeducaţii“ erau obligaţi să devină „reeducatorii“ altora, adică torţionari. Cei care refuzau erau obligaţi să se „reeduce“ din nou, până acceptau rolul de „reeducator“. Mulţi au încercat să se sinucidă pentru a scăpa de infern, dar foarte puţini au reuşit“, explică Ilieşiu.

Şeful torţionarilor, studentul Eugen Ţurcanu, arestat pentru legături cu legionarii şi executat în 1954 din cauza ororilor de la Piteşti. În dreapta, un foişor de pază de pe zidul închisorii din Piteşti. Fotografii descoperite recent, în arhiva CNSAS, de profesorul universitar Ilie Popa, preşedintele Fundaţiei „Memoria“ din Piteşti.

Filmări. Se caută figuranţi „cu aspect scheletic“

Interviurile cu foştii deţinuţi vor alterna cu reconstituiri ale unora dintre torturile aplicate. „Din raţiuni de deontologie, dar nu numai din acestea, reconstituirile vor fi făcute sub îndrumarea unor foşti deţinuţi politic care au fost victime ale experimentului“, detaliază Sorin Ilieşiu. Distribuţia va include cel mai probabil actori din trupa lui Dan Puric şi figuranţi.

Pentru filmări, regizorul caută bărbaţi cu aspect scheletic, pentru că deţinuţii ajungeau în câteva luni la circa 35-40 de kilograme. „Personajele din cadru, respectiv torţionarii şi victimele, sau altfel spus - «reeducatorii» şi «reeducaţii», vor fi filmaţi în clar-obscur, în siluetă, în contralumină, astfel încât umbra proprie să fie dominatoare faţă de lumina minimală proprie“.

Filmul va debuta cu lectura unor fragmente din memoriile celor care au murit şi nu au apucat să ajungă în faţa camerelor de filmat, citite de elevii Şcolii de Vară de la Sighet. Nu va exista un comentariu din off, iar coloana sonoră specială va fi concepută de compozitorul Andrei Tănăsescu. Varianta pentru cinema va avea circa 75 de minute, însă cineastul intenţionează să regizeze separat şi un serial, pentru a nu irosi cele 150 de ore de material brut.

Donaţii pentru film

„Genocidul sufletelor“ are o viaţă interesantă şi dincolo de camera de filmat. Documentarul a primit de la Centrul Naţional al Cinematografiei 36.000 de lei, adică aproape 10% din bugetul necesar de 377.700 de lei („Am stabilit astfel recordul celei mai modeste solicitări“, spune Ilieşiu). Restul va fi acoperit din surse proprii şi din donaţiile care au început deja să apară pe site-ul filmului, www.experimentulpitesti.org, creat de un român din Canada, Dan Călinescu. Unii oameni au donat sume simbolice, de 10 lei, alţii câteva sute de dolari, pentru ca documentarul să poată ajunge pe marile ecrane.

Mărturii. „Te gândeai să scapi de tortură prin sinucidere“.

Mărturisirile unora dintre foştii deţinuţi pot fi citite şi vizionate pe site-ul documentarului, www.experimentulpitesti.org. Aristide Ionescu, consultant al echipei de filmare, relatează un episod dramatic:

„În noaptea de Crăciun, a dat ordin Ţurcanu să asistăm la «naşterea lui Iisus». Şi atunci i s-a pus unui bandit - că aşa eram numiţi cei care eram torturaţi - o pătură în spate. S-a aşezat pe tinetă şi îi zice: «Măi, când îţi faci treaba să ne spui, să salţi mâna!», şi ăla pe urmă a săltat mâna. «Şi acum închinaţi-vă, că s-a născut Iisus». Şi după ce ăla zicea că «gata, L-a născut», să ne închinăm şi să spunem că am văzut naşterea. Scene, de-acestea religioase, care îţi este şi greu să le poţi descrie, parcă în momentul ăsta când descriu, consider că fac o profanare. Era ceva de neimaginat şi te gândeai, în momentele când erai torturat, să scapi de tortură prin sinucidere. Ei bine, acei care-au avut această şansă, au fost la început... Şi cel de la Gherla, care a sărit peste balustradă, dar de a doua zi au apărut plasele şi nu mai puteai să te sinucizi“.

„Uite o tortură fizică: să îţi faci nevoile în gamelă şi să ţi se toarne mâncarea în gamela pe care... din care-ai scos rahatul pişându-te în ea şi spălându-se aşa. Şi după aia să te pună să-ţi toarne mâncarea în gamela asta şi tu, legat la spate şi în patru labe, să mănânci ca porcul din ea“, povesteşte un alt deţinut, Marcel Petrişor.

---

Florentina Ciuverca - 2 februarie 2009, Copyright © Evenimentul Zilei